return to the com(m)unity

Echipamentul de exercitii fizice a fost achizitionat si a ajuns la maternitatea respectiva. Viitoarele mamici l-au folosit la sedinta de astazi dimineata iar feedback-urile au fost frumoase, in special de la persoana care se ocupa de ele. Restul de bani va fi folosit pentru unele reparatii in sala de exercitii pregatitoare.

Nu iti multumesc pentru ca nu are rost. Iti transmit doar ce am primit. A fost emotionant. Oscar se mai joaca cu un zmeu.

Am fost plecat putin din emisfera activa a blogosferei pentru ca am fost ingrozitor de racit. Iar eu cand sunt bolnav ma retrag din spatiul public. Am zacut acasa, cu proiecte ambitioase de a lucra pe laptop din mijlocul patului, a raspunde la mailuri de la distanta and stuff. Nu am reusit sa fac nimic din toate astea. Nici de vorbit la telefon nu aveam voie. Ba mai mult decat atat: nici sa citesc sau sa ma uit la televizor. Nu vreau sa imi aduc aminte, acum sunt in etapa de recuperare fizica si psihica.

Asa ca am avut o saptamana saraca in evenimente profesionale. Singurele care merita mentionate sunt sedinta de board IAA, balul bobocilor de la SNSPA si Porter. La sedinta  am hotarat sa mergem cu totii la Summit-ul IAA de anul viitor de la Washington ca delegatie oficiala (dar pe banii personali, ceea ce va aduce o anumita presiune asupra bugetului familiei mele formate dintr-o singura persoana..gata, renunt la unul din abonamentele de internet ), l-am “captusit” involuntar pe Razvan Matasel cu porecla “parinte fondator” al EFFIE-ului si am hotarat ca editura sa scoata un catalog cu lucrarile de anul trecut, plus recomandarile si sugestiile “parintilor fondatori” despre “How to win an EFFIE”. Am aflat cu aceasta ocazie despre brandul Furla. Seara am fost la balul SNSPA. Suspectez ca acolo m-au ajuns blestemele vreunei concurente, desi va spun cu mana pe inima ca voturile mele au fost din nou ingnorate, asa cum se intampla traditional de fiecare data. Presedintele juriului este de multi ani Andrei Gaitanaru, care stie bine regula votului rusesc: “nu conteaza ce se voteaza, conteaza cine numara voturile” (Andrei, sa nu dai la operatie!). De data asta a iesit bine, nu am avut comentarii majore. Fete frumoase, petrecere onesta, fara avioane comunicationale. Dans si interventii simple. Foarte optim.

La Porter nu am reusit sa ajung. In primul rand pentru ca am uitat sa ma gandesc sa imi iau bilet din vreme, iar pe de alta pentru ca toata ziua aceea am fost “incapacitat” (probabil ma primea Afrodita ca si coordonator de grup de voluntari daca o rugam frumos :), dar nu puteam nici sa ma tarasc pana la masina, daramite sa o mai si conduc..). Am inteles ca a iesit bine si ca a fost interesant. Ma bucur mult pentru ea.

Si uite asa am incheiat apoteotic una dintre cele mai grele luni din acest an. Traditional luna noiembrie este profesional si personal cea mai grea dintre toate. Si vine decembrie, cand am sa implinesc un an de la lansarea acestui blog. Cum se fac petrecerile digitale?