Eraserhead

am simtit nevoia acum ceva vreme sa ma dau cu suprarealistii. si dupa cateva mainstream-uri si alte cateva indie-uri am crezut ca incep sa inteleg depre ce este vorba in aceasta propozitie de valoare. well..asta pana cand am vazut Ereaserhead. by David Lynch. ce credeti ca mi-am spus eu plin de aroganta? “nu oi fi eu CTP-ul sau <Rechinul, rechinul!!> (IMN), dar dupa Twin Peaks, Blue Velvet si Mulholland Drive (scena celor doua superbitudini consolandu-se mi-a animat ceva clipe de “your special time alone”) ma descurc eu cumva si cu Eraserhead”. but.. God.. (just kidding cu asta..cu totii stim cine este The Big Bang Boss so, Eraser asta chiar este unul dintre cele mai dificile si mai ciudate filme pe care le-am vazut pana acum. dupa ce l-am terminat (sau invers) m-am dus tinta la IMDB si rottentomatoes (multumim mintea omului pt semnalare acum multa vreme). ca sa inteleg ce naiba tocmai am vazut. asa ca mai bine cititi acolo ce spun despre acest film oameni mult mai culti, mai competenti si mai aroganti decat mine. daca nu gasiti nimic acolo, lipiti noptea tarziu urechea de instalatia de incalzire. daca aveti noroc, veti auzi vocea Doamnei din Calorifer. cantand despre reteta fericirii.

in concluzie, experienta mea cu acest film este foarte apropiata de cea pe care mi-au dat-o acum multa vreme cuvintele lui Henri Michaux (alt ciudat, dar mai accesibil pentru mine pe “filiera zen”): “he who knows how to shave the razor, will know how to erase the eraser”.