return to the com(m)unity

Sir Arthur C. Clarke si-a Sfarsit Copilaria si a fost chemat de Superminte la un Rendevous cu Rama. un adevarat Monolit al SF-ului si-a incheiat misiunea de Santinela si a plecat intr-o alta odisee, pe urmele lui Bowman, pentru a bea din Fantanile Paradisului. si noi si Hal te asteptam sa te intorci. pana la urma, wtf is time? o simpla alta forma de energie.. pana atunci, vom recita Cele 9 miliarde de nume ale lui Dumnezeu. respect.

una dintre cele mai frumoase surprize din week end-ul acestui sfarsit de saptamana a fost ultimul numar din revista National Geografic (martie 2008). care se afla pe lista revistelor “glosi” pe care le citesc cu fidelitate, alaturi de cele de specialitate (FHM, Top Gear, Playboy si Maxim). de data asta a avut doua articole superbe: unul despre cum gandesc animalele, iar celalalt despre unul dintre cei mai dragi mie poeti: Basho. acesta din urma ilustrat superb, de catre Michael Yamashita, care a parcurs cu aparatul foto in suflet pasii fizici pe care i-a facut Maestrul Basho in 1689 prin Japonia, intr-o calatorie ramasa legendara (“Drum ingust spre o provincie indepartata”). definita chiar de Maestru prin cuvintele: “fiecare zi e o calatorie, iar calatoria in sine ne e casa”. superba tensiunea dintre cele doua extreme ale naturii umane prin care m-a trecut revista, citita pe un vant ce mi-o smulgea din mana: animalul si poetul sfant. foto reportajul reuseste sa prinda in imagini cateva din kaiku-urile sale. extrem de rara performanta. mi-am adus aminte cum pana tarziu in viata asta, meseria pe care mi-am dorit-o cel mai mult a fost cea de foto reporter la National Geografic. una din ideile de reportaje pe care imi doream sa le fac era de felul asta. ma bucur ca altcineva a avut sansa si curajul de a face acest lucru. bine si cu suflet. respect.

nu pot sa inchei fara una din poeziile lui, cu care in minte, am incercat adesea sa nu mai gandesc

“Splendoare a lunii!

Noroc ca trece cate un nor

sa ne mai odihnim privirea”

In urma experientelor cu Trainingurile de marketing operational Interact desfasurate la SNSPA am invatat ca intotdeauna sunt oameni care fie nu afla din vreme, fie nu pot face diferenta dintre ofertele aflate in acel moment pe piata libera. Adica in jungla comunicationala. Imi fac datoria sa le semnalez:

1. Scoala ADC*RO. Versiunea culta si versiunea de cartier. Oricare dintre ele va cade prima in ochi, nu conteaza. Mergeti daca aveti cojones publicitare si muschi creativi.

2. McCann Creative Mentorship. Are si blog. Dupa editia de anul trecut am avuzit doar feedback-uri pozitive de la cei care s-au bagat.

3. Brandactivity. Un alt eveniment in care Afrodita este implicata direct, din acelasi principiu utopic al returnului catre comunitate. Si asta e bun.

Acest post a determinat cateva feedback-uri pe telefon Am uitat sa mentionez alte doua surse excelente:

4. Trainingurile APG Romania. Din pacate locuri foarte putine si cerinte de nivel minim de familiarizare cu tematica. Membrii au prioritate. Informatii pe blogurile lui Razvan Matasel, Stefan Stroe, IQAds.

5. Gradinita Cannes organizata si insufletita de Teo Migdalovici & Migdale Amare. Un proiect foarte de suflet pentru Teodora, pe care l-am urmarit crescand de la an la an cat altele in 10

6. Scoala IAA. Am scris de multe ori despre ea, nu mai comentez ca se poate interpreta ca am ceva interese acolo

De-a lungul vremii am avut nenumarate discutii despre viitorul supertehnologizat care paste advertisingul. Si pe noi, care ne aflam la celalalt capat al lui

Bogdan mi-a trimis astazi un link in care imi semnala uriasul pas inainte catre personalizarea comunicarii publicitare facut de Boom. Si mi se pare fair sa consemnam acest lucru, chiar daca unii aparatori ai drepturilor consumatorilor deja comenteaza critic.

Acum sa te vad Mariane, ce inventezi sa le iei fata Boomilor..

Una din seriile SF pe care le-am citit in vacanta de iarna este Hyperion, de Dan Simmons. Are 4 parti: Hyperion, The Fall of Hyperion, Endymion si The Rise of Endymion. Citesc de multa vreme SF&FF si ma entuziasmez destul de greu, dar de data asta am facut-o (din nou..). Este o serie superba, o space saga cu toate ingredientele genului, fara a face insa abuz de ele (cum o face dupa mine P. Hamilton in seria Steaua Pandorei si cele care ii urmeaza): calatorii spatiale, calatorii in timp in ambele sensuri, actiune care se intinde pe mai multe secole, supertehnologie, eternele drame umane, genetica, evolutionism, supercomputere, AI-uri, extraterestri and more… Un tuseu de eleganta il da trimiterea consistenta la filosofie si literatura clasica. De data asta mult din buddhism (calea celor 8 nobile adevaruri, vidul care uneste, compasiune), catolicism (desi in ultimele doua volume in aspectele sale intunecate a la evul mediu si rugurile inchizitiei) si poezie. Unul din personajele importante ale seriei este o AI (Artificial Inteligence) care emuleaza personalitatea poetului romantic englez John Keats, prilej de prezentare a unora din poeziile sale. Care dau de altfel si numele cele mai importante ale seriei: Hyperion si Endymion. Umor atat cat trebuie, scriitura eleganta si momente de intrebare si sensibilitate. Surprinzator de multa trimitere la literatura clasica. A meritat, v-o recomand cu convingere. Mie mi-a placut, dovada ca ma pregatesc sa cumpar si alte doua carti din alta serie: Illium si Olympos, care se inspira din cultura greaca. Un fel de Legendele Olimpului in varianta hard SF. Carte care de altfel mi-a incantat copilaria si se numara printre primele care mi-au aprins imaginatia.

Colegele mele mi-au povestit o scena emotionanta. Am avut un focus grup cu femei cu venituri si educatie low spre medii pentru produse din ciocolata pentru acest target. La sfarsit au cerut permisiunea sa ia si produsele desfacute, pe care l-au incercat. Ca sa le duca la copiii lor..

Ciprian mi-a dat o veste superba. Multumesc. Orice update ai pls. share with me.

Echipamentul de exercitii fizice a fost achizitionat si a ajuns la maternitatea respectiva. Viitoarele mamici l-au folosit la sedinta de astazi dimineata iar feedback-urile au fost frumoase, in special de la persoana care se ocupa de ele. Restul de bani va fi folosit pentru unele reparatii in sala de exercitii pregatitoare.

Nu iti multumesc pentru ca nu are rost. Iti transmit doar ce am primit. A fost emotionant. Oscar se mai joaca cu un zmeu.

luat de valurile agitate si pline de spuma ale vietii profesionale si profesorale din ultimele zile (am sa va povestesc curand continuare episodului videoproiectorul: “Razbunarea VP-ului”), am uitat sa ma bucur pentru noua performanta a publicitatii romanesti de la Portoroz. o fac acum + ma inclin. McCann a luat din nou agentia anului, si o sama de alte agentii virgase diverse alte premii. cand avem confirmari din afara, mi se incalzeste sufletul. nu am auzit de niciun scandal privind gost-uri. oare de ce? hm.. sa fie primite, invidiate, urmate, si sa petrecem maine seara dupa cum se cuvine

am fost si la Robert Plant si la Rolling Stones, desi nu imi place sa merg la concerte pe stadioane. in romania. datorita organizarii. de data aceasta nu aveam insa cum sa nu merg, chiar daca din nou organizarea la ambele a fost ingrozitoare. repet, ingrozitoare. m-am simtit din nou ca inainte de 89. cozi la bere, sucuri sau toalete. urasc cozile. sincer si din tot sufletul. daca vad o coada la ceva, chiar daca ar fi cupoane de reducere cu 60% la o sedinta la un salon de masaj thailandez de lux, tot am plecat instantaneu. de data aceasta am zis sa acord inca o sansa evenimentelor de acest tip. iar m-au dezamagit.
de ce? de ce? de ce? ce fac brandurile acelea cat globalizarea de nu isi pazesc cinstea obrazului? m-am inrosit de furie si nu de bucurie
dar zeul blond si bolovanii rostogolitori au meritat si recompensat fiecare secunda de fobie. ma inclin.
they walk the blog..nu ca branduri rosii in obraz care doar talk the talk.