Despre o dragoste tarzie..

În presă şi în advertising titlul este foarte important, şi de aceea am ales unul care să fie atractiv. Deşi la fel ca în advertising, de multe ori what you get isn’t what you see.. Daca am reusit sa atrag atentia pentru 4 secunde, cat sa treceti de primul paragraf, poate am să vă conving să zaboviţi asupra unor ganduri legate de cateva domenii fascinante.
M-am gandit mult cum sa fac sa depăşesc o problemă cu două constrângeri majore: să actualizezi frecvent materialele şi să faci astfel încât acestea să nu fie doar mărunţişuri. Soluţia pe care am găsit-o este să scriu despre cateva discipline care îmi sunt nespus de dragi: psihobiologia, etologia şi sociobiologia. Mai întâi mă înclin adânc în faţa imaginii mentale a bunului meu prieten pasionat şi el de acelaşi subiect, Branescu. Multe din gândurile care vor urma în aceasta serie sunt rezultatul aprinselor discuţii pe aceste teme (alături de sex, automobile şi SF&FF) şi mai ales despre cum publicitatea se supune şi ea acestor legi vechi de când specia, prin oamenii care o creează şi cei care o consumă. Am să caut să aleg subiecte care sunt mai apropiate de comunicare, domeniul meu social de maximă competenţă, dar nu am să mă pot abţine şi am să ating şi altele, la fel de fascinante: dragoste, gelozie, sex, sacrificiu, resurse materiale şi simbolice.. you name it!

Unul din motivele pentru care vreau să scriu despre aceste domenii este faptul că ele au fost supuse multă vreme unui adevărat embargou simbolic, atât implicit, cât şi explicit. Au fost chiar asociate de unii „academicieni” purişti cu teoriile rasiste ale perioadei interbelice, şi doar de puţină vreme (anii ’90) au început să fie recunoscute şi acceptate, intrând încet, încet, în lumea bună. Acestea sunt disciplinele care în anii ’70 făceau ca în campusurile celei mai vajnice şi mai puternice democraţii, să se ardă în public lucrările autorilor care îndrăzneau să spună că mai înainte de orice, suntem maimuţe. Polularizarea domeniului in Romania este in acest moment atat de departe, incat cateva ganduri pe tema, nu pot sa faca decat bine.

Psihologia evolutionista este o abordare a stiintelor psihologice şi biologice prin care principiile si rezultatele preluate de la biologia evolutionista, stiintele cognitive, antropologie, neurologie sunt integrate pentru explica stările mentale şi comportamentele oamenilor şi în general natura umana. Potrivit acestei perspective componentele ale arhitecturii neurale, cognitive, emoţionale şi comportamentale ale speciei noastre au fost proiectate prin selectie naturala pentru a rezolva cu succes problemele de adaptare la mediu şi supravieţuire cu care s-au confruntat strămoşii nostri vanatori-agricultori acum sute de mii sau chiar milioane de ani. Psihologia evolutionista nu este un subdomeniu specific al psihologiei, ci un mod de gandire despre psihologie care poate fi aplicat oricarei mari teme din cadrul acesteia. Analiza aspectelor cu care specia noastră s-a confruntat în procesul de adaptare la mediu şi evoluţie a condus psihologii evolutionisti la a studia aspecte la prima vedere exotice şi specifice mai multor discipline: cooperarea între indivizi, atractia sexuala, gelozia, agresiunea, dragostea parinteasca, prietenia, dragostea romantica, estetica preferintelor, evitarea incestului, bunatatea si relatiile familiale, recunoasterea fetei, cautarea mancarii, alegerea partenerului, reglarea ritmului inimii, asigurarea adapostului, vigilenta impotriva pradatorilor etc. Psihologia evoluţionistă consideră că fiecare din situaţiile menţionate mai sus au fost rezolvate prin dezvoltarea de către specie de adevărate „programe biologice automate” care permit reacţii „pre-formatate” ale indivizilor în situaţii similare. De aici interesul recent al marketingului şi advertisingului (în special prin neuromarketing şi in store marketing) pentru aceste programe care ar permite înţelegerea celor mai fierbinţi topicuri pentru ele: mecanismele de luare a deciziei şi comportamentul de cumpărare şi dezvoltarea de „reţete” eficiente de tipul „sex sells”, „emotion sells” etc.

11 gânduri despre “Despre o dragoste tarzie..

  1. Sunt curios cum vezi blogurile din perspectiva psihologiei evolutioniste si daca prevezi in urmatoare suta de ani aparitia unui proces biologic automat pentru postarea pe blog… in acest fel se poate trata aspectul actualizarii periodice🙂

  2. Bogdan, inca un fan SF&FF?
    Se simte.
    Cred ca l-ai facut si pe Dan sa zambeasca cu intrebarea asta, dar eu (ca o necunoscatoare a genului, I’m a girl, and that said it all…) nu am putut sa nu ma amuz de imaginea pe care mi-ai provocat-o cu intrebarea ta.
    Ce ni s-ar intampla, ar aparea in acelasi timp, dupa un proces de selectie definit in prealabil, si pe propriul blog, sau cum?
    ENGAGE, frate!
    Na, ca nici nu l-am lasat intai pe Dan sa raspunda si am stricat eu repede atmosfera.
    Ce credeti voi acum: women, what do they know?
    Sa stii ca nu fac mishto, a fost doar o mica gluma.
    Don’t take it personally.

  3. Bogdan,ma gandesc si daca gasesc ceva suficient de inteligent de spus pe tema asta am sa o fac🙂
    Am o tema foarte asemanatoare, despre „homo comunicationalus”, respectiv despre cum suntem ca specie in pragul unui adevarat salt evolutionist fortat de efectele pe care numarul imens de stimuli il are asupra creierului, respectiv capacitatii de procesare a informatiei. Stai sa gasesc articolul unde am citit despre asta si revin. Dincolo de gluma (chiar cu blogurile nu cred ca ajungem pana acolo), dar cu comunicarea sigur ne schimbam in cateva sute de ani..

  4. Nu inteleg bine de ce dragoste…Si ma-ncearca o curiozitate sincera, ca altfel n-as intreba. Ce anume va fascineaza/motiveaza/atrage la/in legatura cu aceste discipline??
    Scopul in care sunt/pot fi folosite in marketing
    (sa vand usor oricui orice, si nu ma mai concentrez/nu imi mai pasa sa fiu cel mai bun acoperind o nevoie reala/rezolvand o problema reala, ci cum pot exploata sentimente/prejudecati/pitici pe creier/frustrari/obiceiuri/vicii, numite de asta data foarte very politically correct “programe biologice automate care permit reacţii pre-formatate” – hai ca mori de ras)
    , ele intr-insele,
    materialul “stiintifico-nemaipomenit” pe care-l scot la iveala,
    perspectiva asupra Omului identificat cu o suma de vicii?
    Sau poate faptul ca va constientizeaza/(re)aminteste pretinsele origini/pretinsul statut al Omului, anume acela de MAIMUTA? Sau faptul ca daca veti ajunge sa le stapaniti si folositi bine veti creste portofoliul de clienti?

    Din descrerea pe care le-o faceti pe bune daca nu se zaresc cornitele vechilor teorii freudo-darwiniste de asta data rebranduite, ca tot e la moda rebrandingul. Faptul ca sunt un cadru ce-ti permite sa abordezi orice tema majora a psihologiei moderne te face repede sa suspectezi o compatibilitate de concepte si metode. Hm, psihologia moderna e eminamente una freudiana, in care toate drumurile duc la Roma. Orice teorie, analiza, concluzie, mai tarziu sau mai devreme, direct sau disimulat, mai sofisticatos sau mai taraneste nimereste-n sexual (si anume actul sexual, care pana la urma , el sau lipsa lui, explica, cauzeaza dar si rezolva absolut tot).

    Remarc totusi faptul ca le abordati cu amicii la categoria sex, automobile si diverse fiction-uri…o pozitionare potrivita) Poate n–am inteles bine mesajul articolului…poate va sunt dragi ca muriti si dumneavoastra de ras…

  5. Mai inainte de orice …DAAAAA…ne comportam ca niste maimute, ne lasam tratati ca niste maimute…ne-am obisnuit sa fim tratati ca niste maimute…care nu ne-am obisnuit exista ac pentru cojocul ori&cui la o adica…si…in final…desi NU SUNTEM…maimutarindu-ne in continuu, avem toate sansele sa devenim niste maimute. Concluzia finala: publicitatea e o maimutareala (pardon…monkey business:)).
    Istoria se repeta…Ce? E o-ntamplare ca MAIMUTA a mers prima-n spatiu? Ei bine…NU! Au existat niste viziuni…Viitorul e al ei…:))

    Cat despre „pragul unui adevarat salt evolutionist fortat de efectele pe care numarul imens de stimuli il are asupra creierului, respectiv capacitatii de procesare a informatiei” mi-aduce aminte de teoria aceea ca omul de fapt foloseste doar a 10-a parte din creier, cealalta parte s-ar fi inactivat in timp…si ma gandesc ca „programele astea biologice automate” acuma vor incerca o buffer-are fortata in zona aia libera de 90%, ca sa poata raspunde la atatia stimuli. Ce credeti?

    Ma intreb cu ce o fi diferita comunicarea omului de azi fata de acum vreo 2 mii de ani sa zicem, biologic vorbind? Bine ca acuma suntem invatati sa vorbim nu numai cu gura, ci si cu trupul, cu hainele etc dezvoltandu-se limbaje specifice pe care sa le invatam…Cred ca o fortare biologica nu poate fi nicicand una de la natura…Ce? Eschimosilor le-a crescut blana de ursi polari de cand traiesc printre gheturi in iglu-uri? Li s-a cam deteriorat putin samanta si atata tot. Asa si noua, neuronul nostru ori o sa devina mai obosit, ori un pic mai jigodit, dupa naravul omului, vanzarile la tot soiul de medicamente antistres vor creste probabil, si cam atata.

  6. M-am uitat de curiozitate pe Wikipedia (animals in space). Primele creaturi vii lansate in SPATIU au fost de fapt „fruit flies” in 1946, apoi maimutelele Albert |,||, |||, numai Albert || cu succes, in 1949, apoi a urmat un soricel in 1950, apoi a urmat catelul (sau cateaua) Laika in 1957, fiind primul animal care a ajuns intr-o pozitie ORBITALA. N-au scapat niciunele cu viata saracutele.
    Apoi, pe langa acestea, au urmat tot felul de animale, sobolani, guineea pigs, broaste testoase, etc.

  7. trecatorule, am citit, dar nu am avut timp sa meditez la cuvintele tale, fiind foarte haituit de treburi. in plus, am avut saptamana acesta prima mea insomnie integrala (din motive psihologice) si gandesc cu 0,1% din creier. am sa iti raspund. pentru mine este un domeniu foarte de suflet si foarte interesant. de exemplu pentru felul in care explica emotiile, inclusiv cele mai „altruiste” cu putinta. sau gelozia🙂
    revin, am plecat „decat” sa iau tigari.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s