O carte pe saptamana. 1.

In sfarsit un moment in care nu trebuie sa incep prin a raspunde la comment-uri 🙂 Asa da, parca seamana cu ce imi imaginam ca arata un blog ;))
Mi-am propus sa va semnalez in fiece saptamana o carte. Eu sunt dependent de citit, la modul nevrotic. Daca nu citesc o carte pe saptamana, nu sunt om. Nu o luati ca pe o lauda, este o forma de retragere in lumi mai frumoase si mai bune decat cea in care ne aflam acum. Spun unii, altii sunt mult mai nuantati..Nuante la care ader si eu. Stati insa linistiti, daca va aflati in aceasta lume virtuala si nu va petreceti acest timp alaturi de con-sort/consoarta, dand de mancare la copii, vorbind cu parintii, sau cu semenii in carne si oase, nici voi nu va aflati prea departe..
Si pentru ca primul moment este intotdeauna foarte relevant, sa va vorbesc despre prima carte.
Este vorba de o carte eveniment pentru pasionatii de FF: Ochiul lumii, de Robert Jordan. A aparut la editura RAO in conditii foarte frumoase. Daca sunteti fani, sau macar simpatizanti, stiti despre ce vorbesc. Daca nu, si va plictisiti vre-o data, merita sa va apucati de aceasta serie. Da, este vorba de o serie, The Will of Time (WOT pt. connaiseurs) care a ajuns in acest moment la vol. 11. Pe cel de-al 12-lea, care trebuie sa incheie ciclul si sa duca la bun sfarsit sutele de plot-uri si idei geniale pe care autorul le-a deschis de-a lungul drumului, il asteptam o multime de oameni cu sufletul la gura. Nerabdare incordata si mai mult de faptul ca autorul sufera de o boala foarte rara si foarte grava, care il poate face sa plece catre lumile pe care le-a descoperit mai repede decat ar trebui, inainte de a termina ceea ce a inceput. Si ar fi tare trist. Ma gandesc doar la Herbert si geniala sa creatie care este ciclul Dune, intrerupt la apogeu, din nou, de moarte. Fiul lui, palid epigon, a mai scris cateva dezvoltari, de o jalnica mediocritate.
Dar sa revin, daca va pica in mana aceasta carte, si aveti rabdare sa asteptati pana cand editurile noastre lenese le scot pe toate, merita sa o cititi. Daca va prinde, puteti oricand sa le comandati de pe Amazon. Versiunea in engleza, bineinteles 🙂 Primele trei volume sunt de exceptie. Pentru mine aceasta carte este pe acelasi „raft de sus” cu ciclul Amber al lui Zelazni, Death Gate al lui Weiss si toate cartile lui Tolkien. Inca nu am citit George R.R. Martin, dar este urmatorul pe lista dupa Cronicile lui Thomas Covenant, cu care ma ocup as we speak..

Anunțuri

33 de gânduri despre “O carte pe saptamana. 1.

  1. Haruki Murakami. Cult fiction. Si mie imi place mult. Nu ma incumet inca sa scriu despre cartile lui. Cel mai aproape de inima mea proverb japonez spune asa: „Orice om are trei inimi. Prima este pentru toata lumea. A doua este pentru cei mai buni prieteni. A treia este numai pentru el..”
    Iar cel mai frumos proverb arab (tot pentru mine): „Este evident imposibil sa poti face dragoste cu toate femeile frumoase din lume. Dar asta nu inseamna ca nu merita sa incerci..” Sau poate nu este proverb. Poate a spus-o Omar Khayamm. Apropos, Sarmakand, Amin Malouf, Polirom.

  2. ai citit kafka pe malul marii?desi am citit toate romanele lui murakami aparute la polirom, cronicile dezamagite/dezamagitoare mi-au provocat un blocaj pe care nu reusesc sa il depasesc..desi asteapta de ceva vreme, kafka si marea pierd in fiecare saptamana in fata unor scriitori mai mult sau mai putin preferati:)

  3. exact la asta ma gindeam acu’ vreo citeva zile ca mi-ar placea sa prezint o carte macar in fiecare saptamina si mi-era ciuda ca nu mai apuc sa citesc pe cit mi-ar placea … ma bucur ca exista si altii 🙂

    haruki murakami – este fff misto!, recomand „Hard Boiled Wonderland and the End of The World” / ” Norwegian Wood” / „Cronica pasarii arc” si „Dans, dans, dans” – despre care chiar am scris la inceputul lui octombrie
    (a nu se confunda cu ryu murakami, care e extrem de greu de digerat si care iti lasa o stare de rau … sau ma rog mie mi-a lasat-o)

  4. Haruki Murakami este foarte manierist…am citit „Padurea Norvegiana” (impresionant), apoi „Iubita mea, Sputnik”…impresionant again…apoi Kafka pe malul marii…unde deja recunosteam metaforele si stiam simbolurile pe dinafara…

    Va recomand daca va arde de japonezi, „O experienta personala” de Kenzaburo Oe.

  5. Uau! Ciclul Amber – pe „raftul de sus”??

    Mi-ai stricat impresia creata de celelalte titluri enumerate 😦

    E, nu-i problema, am mai auzit si pe altii carora le-a placut. Poate asa se scria pe vremea aia, conta mai mult ideea 🙂

  6. ma doare sa vad ca il tragi de urechi pe Brian Herbert. El si Kevin J Anderson s-au straduit sa scoata ceva de calitate. Bineinteles, nu la nivelul originalului, dar trebuie apreciata incercarea si pseudoreusita.
    Inclin sa cred ca ne-am obisnuit cu stilul Frank Herbert, de aceea devenim incisivi cand dam de „Sandworms of Dune” Road to Dune si Hunters of Dune a lui Brian Herbert si Kevin J Anderson, care suna putin altfel.
    Pentru „Raftul de sus” recomand, Bernard Werber cu ciclul „Furnicile”.
    De R R Martin recomand „Regii nisipurilor”, si „Un cantec pentru Lya”…desi suna bine si „Weekend intr-o zona de razboi”

  7. frati intru hartie,
    tare bucurie aduce sufletului sa vezi ca inca mai sunt oameni care mai citesc si in hard copy.
    ma inclin.
    am avut o perioada a la ana lui manole si am fost plecat putin din eter. m-am bagat din nou in mult mai multe proiecte decat este biologic posibil de dus la bun sfarsit. si pentru ca nu stapanesc precum eliade tehnici yoga ca sa ma privez de somn, incerc sa smulg cateva minute de la..(inca nu stiu)
    lucrez insa de zor la cronicile lui thomas covenant (3 vol, in engleza) si in curand va spun ce cred si despre seria asta. mai citesc si o carte de branding despre vreau neaparat sa scriu, este unul din autorii mei favoriti, mai putin cunoscut, dar foarte adanc.

  8. dragos,
    sa inteleg ca nu ti-a placut „The Great Book of Amber” alui Zelazny? (adica toate cele 10 volume, Corwin perspective si Merlin perspective, labirint si Chaos). Poate este vorba de o confuzie 🙂 Imi este foarte greu sa cred ca exista pasionati de sf&ff carora nu le place Zelazny.
    Pe mine m-a propulsat intr-o stare zen aceasta carte. Atata risipa de idei si de conexiuni cu marile spatii culturale rar am mai intalnit.
    Dar pot sa ma obisnuiesc si cu asta..pana la urma, daca am avea aceleasi gene literare, in caz de cataclism genetic am muri cu totii..

  9. unggaby,
    poate am fost prea aspru cu Brian. Am inceput cu Cartea Brundurilor si mi-a marcat perceptia intregii lui scriituri. Seria caselor este medie si pe alocuri chiar peste, dar umbra marelui tata planeaza si asupra lui, ca asupra tuturor barbatilor din lume, intr-un fel sau in altul. Multumesc de recomandare pt R R Martin, “Un cantec pentru Lya” si “Weekend intr-o zona de razboi” inca nu le-am citit. Iar Bernard Werber este puternic underrated cand vine vorba de furnici. Multam de amintire, cred ca nu le-am mai recitit de vre-o patru ani, ceea ce inseamna ca le vine randul in curand..
    mai spune-mi ce ti-a placut, recomandarile oamenilor pe care ii cunosc, blogurile si siturile sunt singurele surse in care cred cand vine vorba de carti. Urasc criticii literari, asa cum urasc profesorii de filosofie care nu s-au uitat in viata lor la stele. Mai aproape de filosofie e Becali, macar el se uita in sus in noptile cu oi..

  10. mda, nu stiu ce as putea sa-ti recomand. constat ca ingurgitezi sf&f la greu, deci cred ca putine carti de referinta ti-au scapat. o sa-ti spun in schimb ce am terminat de citit de curand, si mi-a placut in mode deosebit:
    Christopher Paolini-Eragon. S-a facut si un film lansat de curand, in fapt filmul m-a facut sa caut si cartea…pe moment disponibila doar in format electronic si in limba engleza. Dar daca ti-a placut Tolkien , cu siguranta ti-ar place si Eragon.
    Apoi, „Rabdarea timpului” a lui John Brunner mi-a lasat o impresie favorabila.
    Cat despre literatura japoneza…personal imi place Haruki Murakami si Kazuo Ishiguro foarte mult. De la ultimul recomand calduros „Ramasitele zilei” si „Sa nu ma parasesti”.
    Asa ca te-am provocat…cu japonezii:)

  11. de departe se vede ca asta este topicul preferat de pe blogul tau. Good job, Dan!
    desi nu sunt un mare fan sf&ff mi-a placut foarte mult Koji Suzuki-Ring. ma bucur ca am mai gasit cateva sugestii pe acest blog.
    cat priveste scriitorii japonezi spun un DA hotarat . imi place Murakami iar astazi am inceput sa citesc Kobo Abe-Harta arsa.

  12. just a curiosity…pentru ca esti aikidoka.
    stiu ca sunt doua costume pentru aikido.
    cand se poarta cel cu hakama? este vreo situatie speciala?

  13. Fratilor,
    Multumesc mult pentru sugestii. Marturisesc cu smerenie si fara nici-o umbra de sumetire ca am citit ce mi-ati recomandat si mi-au placut mult. Doar Eragon m-a dezamagit. Poate ca este varsta, poate ca este faptul ca am regasit bits and pieces din multe alte carti faine, poate pentru ca m-am prins de plot de pe la pagina 83..
    China Mieville a fost o revelatie. De mai multi ani ma intreb ce sau despre ce mai pot scrie oamenii, cand s-au scris atat de multe carti absolut geniale. Iar ei o fac, la fel ca publicitarii care inca mai scot reclame la detergenti care iau premii de creativitate, desi „despre detergenti s-a spus totul din anii 50”.
    Imi propusesem sa scriu in noaptea asta (duminica) despre Cronicile lui Thomas Covenant dar nu am apucat sa termin volumul 3. O carte pe care trebuie sa o adaptez in limba noastra in doar 3 saptamani in loc de 3 luni mi-a rapit putinul timp liber pe care il mai aveam. Dupa deadline (jumatatea lui februarie) revin insa in forta. Am un teanc de 1 m inaltime de carti pe care nu am apucat sa le citesc si cativa gb de versiuni digitale. Daca aveti dc spuneti-mi sa va dau adresa mea.

  14. carmen,
    regulile sunt simple. Daca ai centura neagra, ai dreptul sa porti hakama neagra. daca nu, poti purta oricand una alba. rostul ei este de a acoperi talpile cand esti in garda, pentru a nu oferi informatii strategice partenerului. pozitia acestora poate oferi informatii despre directia de deplasare sau posibilele procedee/contraprocedee pe care poti sa le realizezi din acea pozitie.
    Dar cea mai important aspect este ca face parte din traditie. Imbracarea ei si aranjarea de dupa antremanent face parte dintr-un alt antrenament.

  15. am dc asa ca poti sa spui adresa. sunt covinsa ca o sa gasesc niste carti interesante la tine.
    poate si niste studii de caz?

  16. la japonezi se adauga Musashi de Eiji Yoshikawa (va urma Taiku ).
    Si filmul, desi are 50 de ani, e destul de reusit.
    Iar dintre scriitori mai ‘fragezi’ adaug si pe Shusaku Endo -Samuraiul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s