Articolul despre tineri

„Tinerii sunt de departe cel mai atractiv segment de consumatori pentru branduri şi de aceea şi cel mai curtat de către marketeri şi advertiseri. Cu toate acestea, studiile care investighează lumea tinerilor, sunt de cele mai multe ori fie superficiale (cu pericolul că nu reusesc sa aduca de cele mai multe ori nimic nou fata de ceea ce deja se ştie sau reusesc cel mult sa creioneze o imagine stereotipa), fie orientate ad-hoc, pentru a răspunde doar unor probleme punctuale.
Cele mai multe studii ample despre tineri (nu mă refer la cele punctuale, construite pentru a răspunde unor chestiuni specifice) sunt comandate în acest moment la noi în ţară de către structuri „oficiale” (CCPT – Centrul de Cercetari pentru Problemele Tineretului, ICCV – Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, CNA etc.) şi nu atât de marketeri sau advertiseri, deşi ne-am fi aşteptat ca situaţia să fie inversă. Inevitabil aceste studii sunt „contaminate” de o perspectivă „sociologizantă” iar rezultatele lor, cel mai adesea previzibile, sunt comentate cu „mânie intelectuală” de către mass media şi „educatorii naţiei”. Aceştia se plâng de „manelizarea” tinerilor, de faptul că nu mai acordă importanţă şcolii, că nu mai respectă vechile şi adevăratele valori, că preţuiesc mai mult succesul cu orice preţ, fără ca acesta să fie însoţit de muncă, decât munca cinstită, că au ca repere valorice prinţii manelelor, fotbalişti, sau vedetele pop-ului dâmboviţean, că politica nu înseamnă nimic pentru ei, că preferă producţii media de slabă calitate, eventual cu un conţinut ridicat de violenţă, că abia aşteaptă să plece din ţară şi că nu îşi văd viitorul în România etc. Fără îndoială, oricât de mult se străduiesc aceste studii „oficiale” să fie neutre, o doză de opţiune politică sau măcar valorică tot transpare, fie din comentarii, fie din structura lor. Acesta este unul din motivele pentru care apreciez abordările pragmatice ale industriei de marcom faţă de tineri, care fac ca studiile să fie orientate doar către un singur scop: cunoaşterea şi comunicarea „pe bune” a informaţiilor despre aceştia. Poate în research mai mult decât în multe alte domenii poziţionarea Sprite este cu deosebire valabilă..
Cea mai mare capcană în ceea ce priveşte studiile cu tineri şi bariera cea mai importantă în calea analizei informaţiilor provenite din acestea, este faptul că cercetătorii care le realizează sunt adulţi, sau în cel mai bun caz tineri adulţi. Un demers atât de important nu poate fi lăsat pe mâna tinerilor lipsiţi de experienţă, nu? Iar adulţii, nu-i aşa, cunosc mai bine decât oricine „cum este cu tinerii”, de vreme ce şi ei au fost tineri şi „au trecut deja prin asta”.. O altă barieră importantă este faptul că de regulă în cele mai multe societăţi (iar a noastră nu face excepţie..) tinerii sunt priviţi “mici adulţi” sau “adulţi incompleţi”, care la un moment dat „vor intra în rândul lumii” şi nu ca entităţi independente. Ei au însă lumile lor, contexte lor culturale etc. care sunt prin definiţie diferite de cele ale adulţilor şi de aceea dificil de interpretat de către aceştia. Foarte mulţi autori de specialitate sau practicieni consideră că în cele mai multe cazuri de eşecuri ale unor branduri care se adresează tinerilor acesta se datorează neadecvării comunicării la schemele culturale şi de referinţă ale acestora, sau la stilurile lor de viaţă. De aceea identificarea acestora este extrem de importantă, deşi din ce în ce mai solicitantă, iar actualizarea lor un veritabil tur de forţă. În acest moment tinerii se maturizează mai repede decât în trecut, iar viteza cu care îşi trăiesc viaţa a crescut exponenţial prin comparaţie cu anii trecuţi. Rata de schimbare a contextului cultural în cazul tinerilor şi copiilor este cea mai ridicată din timpul vieţii unui individ. Astfel, în cazul copiilor cu vârsta între 2 şi 6 ani, la fiecare câteva săptămâni se schimbă complet sistemul cultural de referinţă, iar în cazul celor cu vârsta între peste 6 ani, la câteva luni. Această viteză scade odată cu vârsta, măsurându-se în cazul tinerilor în ani şi ajungând 1:1 abia la 30 de ani. Doar după această vârstă adultul gândeşte în zeci de ani.

De aceea cercetările privind valorile şi stilurile de viaţă ale tinerilor trebuie realizate cu frecvenţă ridicată şi nu o dată la câţiva ani precum la noi. În ţările „educate” şi cu o industrie de marketing şi comunicare puternică acestea se realizează sindicalizat şi în fiecare an. Industria noastră este încă tânără, trăieşte cu intensitate şi arde cu rapiditate etapele. Tinerii încă mai pot spera să fie înţeleşi..”

10 gânduri despre “Articolul despre tineri

  1. multumesc🙂 este mult mai mare si l-am facut pentru o publicatie stiintifica (cu ISBN). trebuie sa produc un nr. minim de astfel de articole per an ca sa fiu in continuare in invatamant🙂
    din el am luat o sectiune si l-am adaptat pentru presa de specialitate. daca te intereseaza iti spun cand si unde apare si imediat dupa il urc pe blog. are insa cam 14 pag in versiunea integrala.

  2. incerc in presa de specialitate, dar ca sa raman in domeniul academic trebuie sa folosesc acest limbaj. mai ma fura jurnalistul din mine din cand in cand, dar sunt adus repede la ordine🙂

  3. Mi-a placut ca e punctat faptul ca toate cercetarile privind tinerii sunt facute de adulti de aia isi permit sa critice unele chestii pe care ei poate le-au facut la varsta lor sub o alta aparenta,dar sunt de acord si ca tinerii au modele de viata precum manelisti si trec cu vederea valorile si esenta vietii.dar asta e in general,nu?:P

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s