Balada scarilor rulante

In ultima vreme am inceput sa merg doar cu metroul atunci cand am mai mult de un drum in centru. Ajung mult mai repede si mai putin stresat. Cand trebuie sa ajung dimineata in centru din cartierul meu muncitoresc (Balta Alba) cu masina, sunt la destinatie deja un pachet de nervi, muschi si adrenalina. Ma inteleg bine cu caldura, nu ma deranjeaza soarele, si sunt atat de autist incat nici ceilalti nu ma deranjeaza. In plus am timp si de o Libertatea+resturile din Catavencul de saptamana trecuta (ca sa aflu cum gandesc doua targeturi extreme). Si cum mi se intampla sa termin mai repede ziarele in cauza, imi mai ramane timp destul si pentru observarea celor din jur (nu numai fetele frumoase) sau cateva ganduri.
Una dintre aceste observatii vizeaza scarile rulante. Pe care noi romanii ne urcam la poale si coboram in varf. Nu mai si urcam in acest rastimp. „Decat” stam. Desi pe fiecare treapta sunt pictate cateva talpi: doua in dreapta, pentru a marca „banda de viteza” si una in stanga pentru „banda normala”. Mereu ma minunez cum oamenii se pun linistiti pe scara rulanta si asteapta sa fie urcati si incerc sa inteleg de ce. In alte tari din Europa oamenii urca pe scarile rulante ca si pe cele normale si respecta benzile. Nu am inca explicatii serioase pentru acest comportament, dar intuiesc cauze mai profunde decat simpla nevoie de odihna. Interesant este si faptul ca acest comportament este intalnit in toate locurile unde sunt scari rulante, de la metrou la mall-uri de fitze. De ce oare?

20 de gânduri despre “Balada scarilor rulante

  1. Dupa 2 ani de cand Metrorex a pictat scarile rulante cu o talpa sau doua, au facut un sondaj. Au intrebat „utilizatorii” de scari rulante care e rostul unei singure talpi, iar o majoritate covarsitoare a raspuns ca probabil au fost ghidusi si le-au transmis oamenilor sa stea intr-un picior… Eu nu mai comentez, am fost lovita de un domn foarte nervos cu un diplomat (eu stateam intr-adevar pe scara😀 ) care incerca din rasputeri sa ajunga la baza scarilor… Apoi si-a cautat cartela de metrou cateva minute bune inainte de taxator, iar eu nu am fost curioasa sa numar cate… Mi-am vazut linistita de drum…

  2. Asa cum spune si Ada….probabil ca cei mai multi din cei care merg cu metroul si care folosesc si scarile rulante, habar nu au ce e cu talpile alea desenate…un print..something, anything care sa explice rostul ar fi fost mai mult decat binevenit.
    In alta ordine de idei, ma bucur ca ai deschis subiectul metrou. Mi-a adus in minte, absolut intamplator, concursul de creativitate al celor de la Grafitti BBDO.
    „Fii diferit, mergi cu metroul!”…asta e brief-ul. Nush de ce, dar eu nu cred in succesul unei campanii de acest gen. Nu-l vad pe romanul nostru renuntand la masina in favoarea metroului.
    Bucuroasa ca esti o exceptie, dar totusi, sunt intrigata. Crezi ca o asemenea campanie „ar prinde” la noi?sincer…si de ce?
    Ma interesa parerea unui specialist…:)

  3. Citind comentariile la acest post mi-am adus aminte de statia de metrou Opera, din Paris. Este o statie imensa, si fiind extinsa atat pe verticala cat si pe orizontala, este inzestrata atat cu scari rulante dar si cu benzi rulante ..lungi de vreo 500 de m.
    Ceea ce m-a amuzat foarte tare este ca erau „compartimentate” pe 3 benzi: stationare…mers usor… si probabil jogging!
    Fiecare se „inscria” pe banda potrivita in functie de necesitati si de ce nu… si de conditia fizica!🙂
    Si culmea! chiar nu trebuia sa calci pe nimeni in picioare ca sa inaintezi…semn ca prin alte parti… se acorda suficienta atentie si micilor”” detalii!

  4. Eu am mers putin mai departe cu observatia. Daca prind putine persoane pe scara rulanta stand pe banda „de stat intr-un picior” ii explic primei persoane de pe rand la ce foloseste de fapt banda. Si apoi astept reactia. Toti se stramba. Nu inteleg. O doamna m-a intrebat de doua ori ce vreau sa spun. Acest comportament nu il au si va fi foarte greu de dobandit.
    Dar, am observat alt comportament european dobandit imediat. Pe banda de biciclisti din parcul Titan, construita de cateva luni, ma asteptam ca atunci cand merg cu bicicleta sa nu se dea nimeni la o parte si sa ramana pironiti ca si pe banda rulanta. Insa, am ramas placut surprinsa, daca ii claxonezi chiar se dau. Din acest motiv am ales sa vorbesc cu cei ce stationeaza pe banda rulanta, pentru ca nu sunt constienti. Trebuie educati prin comunicare.

  5. E o simpla chestie de educatie – si acel (poate nesemnificativ, la noi) aspect denumit ‘abiding by the rules of common sense). Si eu ma ‘confrunt’ cu problema asta aproape de fiecare data cand folosesc scari rulante.

    Totusi, se intampla si ‘pe-afara’ chestia asta (vezi metroul londonez de exemplu). Singura diferenta e ca, desi la noi oamenii par de-a dreptul ofensati cand ii atentionezi cu un ‘pardon’, oamenii din tarile mai dezvoltate se dau imediat la o parte, si eventual isi cer si scuze.

    Dar presimt ca se vor imbunatati si aceste mici detalii, incetul cu incetul.

  6. Pingback: Core Target - Business blog with Bogdan Gavrila » Blog Archive » Summer blogs

  7. foggie,
    nu stiam despre campania Grafitti BBDO dar si eu sunt la fel de sceptic.
    metroul poate fi o alternativa doar daca conditiile de transport sunt decente iar „acoperirea” suficienta. pana atunci necesitatea te impinge catre automobil. asa ca „what’s in it for me”-ul campaniei nu este puternic. deci un brief bun, pentru ca este foarte dificil obiectivul🙂

  8. eu am renuntat la observatii la adresa celor in culpa civica de o buna bucata de vreme. indiferent de subiect. nu mai cred in educatie colectiva sau solutii de grupuri mari. dar ma bucur foarte mult ca mai exista optimism si speranta in schimbarea mentalitatilor. eu sunt deja contaminat de cinism civic si anomie sociala🙂

  9. Cred ca diferentierea dintre benzi este perceputa mai degraba de catre indivizi ca o eventuala „economie de vopsea” si ca urmele reprezinta mai degraba o joaca de copii sau elemente de ornament, asemeni figurilor desenate cu creta pe asfalt.
    Scarile reprezinta de fapt continuarea externa a modalitatii de a calatori cu metroul, totul reprezinta „o singuratate in comun” si facem ceea ce fac toti ceilalti. Stam pe „scaunul” nostru sau asteptam la coada si orice incercare de a-l „intrece” pe celalalt este privita ca o sursa de incalcare de respect, de invadare a spatiului de intimitate al celuilalt.
    Ati observat ca de obicei indivizii se aseaza in zig-zag pe scarile rulante, probabil pentru motive de „priveliste”🙂, pentru a nu fii buzunarit sau sa nu cada cel din fata ta peste tine, etc? Iar daca invadezi spatiul de intimitate al celuilalt si te asezi mult prea aproape de celalalt, acesta se aseaza pe diagonala sau mai urca o treapta.
    Ce dezamagire troneaza atunci cand scarile rulante nu merg si trebuie sa mergem pe scarile normale.
    Recunosc ca am vazut mult mai multe persoane care se „intrec” pe scarile rulante care duc catre varf, dar de mai putine ori persoane care sa se grabeasca pe scarile rulante care duc catre poale. De fapt, am vazut persoane care alearga catre poale, dar in sensul opus scarilor rulante, e si aceasta modalitate un exercitiu de intretinere fizica. Sa stiti ca daca vedeti fete with beautiful legs, unul din secrete este si urcatul sau coboratul scarilor.😛
    Sa urmariti daca reusiti, prima persoana care coboara din metrou si alearga sa fie prima care pune piciorul pe scara, iar dupa aceea nu mai inainteaza deloc, pur si simplu lasa scarile sa faca treaba pentru ea (e asa usor sa faca altcineva treaba pentru tine!).
    Poate ar trebui ca scarile rulante sa aiba „setata” o alta viteza.🙂
    Oricum, de ce sa nu te lasi un pic „ajutat” si rasfatat de scarile rulante si daca mai esti si femeie si ai tocuri exagerat de inalte, incerci si tu sa te bucuri de cateva momente de odihna pe scarile rulante? Frumusetea cere sacrificiu.🙂
    Dar cu toata uniformizarea si cu „banda de asamblare”, sa vezi ce viteza prinzi pe scari cand ai intarziat la serviciu, la o intrunire importanta, la cursuri sau ca risti sa faci cu batista in urma trenului.
    E frumos de analizat Bucurestiul subteran si imi aduc aminte ce interesanta a fost sociologia aplicata in anul al doilea de facultate despre dispunerea spatiala a calatorilor in vagoanele de metrou.
    Oricum, lumea e mult prea trista in metrou.
    Foarte captivant postul, ca de obicei nu poti niciodata sa le asezi in ordinea preferintelor!

  10. alice,
    interesanta analiza ta. multumesc de idee. cred ca am sa dau o tema de acest gen la sociologia aplicata pornind de la Goffman.
    nu observasem nici exemplul tau cu persoanele care alearga sa fie primele pe sacara si care se opresc acolo. asta imi arata ca exista un nod subteran🙂

  11. Domnule Profesor,

    Va multumesc frumos pentru cuvintele incurajatoare!🙂
    Despre cazaturile oamenilor in autobuze sau despre „uite supracontrolul/nu e supracontrol in tren” poate in alt post.🙂

    Suna aparte sintagma utilizata de dvs. – „nod subteran”.

  12. Am vazut ca au pus de-a lungul scarilor rulante niste abtibilduri pe care scrie ‘”Stationati pe partea dreapta”. daca nici asa nu se prind care-i faza…

    aaaa, si inca ceva: cand au aparut urmele pe scarile rulante niste doamne mai in varsta ce se aflau in fata mea au crezut chiar ca sunt opera vreunui tanar artist🙂

  13. dan,
    banda din dreapta – cu doua picioare pt ca stau pe loc – e cea de stat, iar cea din stanga – cu un picior pt ca celalalt e in aer – e pt mers😉
    e ca pe sosea: se depaseste prin stanga.
    iti dai seama ca nici bietul om de rand nu e mai putin confuzat decat tine:)
    dan

  14. dan,
    multumesc pentru precizari. eu am dat alt inteles talpilor: una pentru mers incet si doua pentru mers rapid🙂 cred ca pana la urma trebuie macar una plasata pe marii fesieri ai semnalizatorilor subterani🙂

  15. 🙂🙂

    Cum ar suna o campanie: „Scarile rulante nu sunt lifturi” ? (glumeesc):)
    Sa ma pregatesc de pe acum, sa merg pe jos prin Bucuresti?🙂
    Dar sa stiti ca am spor. Am parcurs imensul Herastrau in doar 3 ore (nu stiam ca e atat de mare, dar cautam o iesire la o statie de metrou :)) Colega cu care am mers, mi-a multumit ca a vazut pentru prima data Herastraul si i-a ajuns, nu s-a mai dus niciodata).🙂

  16. cred ca ideea importanta din spatele observatiei tale nu e legata de talpile de vopsea ci de „imobilitatea” noastra (ca romani) pe scarile rulante…am fost in viena acum 2 zile si am procedat ca un roman get beget…am stat..pe banda a doua, aia de viteza (nu,nu pe autostrada ci pe banda rulanta)..si am fost mirat de cite persoane mature doreau sa circule cu viteza prin locul unde stationam eu…la noi monopolul urcatului rapid (viteza proprie+viteza scarii) il au teenager-i…
    nu imi dau seama exact de motivatie dar cred ca desi pare simpla are ceva mai mult decit „imi e lene, du-ma tu”…si se leaga si cu nesimtirea cu care unii ocupa banda a doua pe soselele din romania…sa aiba legatura cu orientalismul nostru si permanenta nevoie de comoditate (pentru care de altfel transpiram destul de mult?)…sau doar cu cinismul si lipsa de atentie pentru cei din jur…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s