„Isi face cineva pomana” cu un video proiector?

As fi vrut sa va impartasesc ganduri pline de entuziasm odata cu inceperea anului universitar la facultatea de care „apartin”. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din SNSPA. As fi vrut sa va povestesc despre cat de intens si de frumos este sentimentul unui „nou inceput”, de orice fel ar fi acesta. Dar din pacate nu pot sa fac asta. Ba chiar din contra. Am inceput anul cu o senzatie de tristete si zadarnicie. Nu mai am putere nici sa ma revolt. Din nou, la fel ca in ultimii 4 ani, nu am minimul de dotari tehnice pentru a face un curs de publicitate. Adica macar un videoproiector. Nu mai vorbesc de o sala dotata (nu vreti sa vedeti sala actuala), sau (visul unei nopti de vara..) un laborator de comunicare cu computere si conexiuni broadband, statie pt editare de imagine, camere de filmat (2 beta si 2 digitale, va rog) si masa de montaj. Cum sa tii un curs care prin natura sa se bazeaza pe vizual? Povestind oamenilor despre „ati vazut reclama cu tipul care se ridica de la masa sa ia pentru o tipa care il certa pe prietenul ei ca nu i-a luat nimic de „ziua cuplului lor” si pentru ca ala era distrus s-a dus si i-a luat tipei un ursulet si un buchet de flori?” care este pozitionarea brandului? cum este definit teritoriul de pozitionare? cum se diferentiaza de celelalte? emotional sau functional? Cum sa arati prezentari, campanii si spoturi?

V-ati dat seama, erau intrebari retorice de melodrame ieftine. Chiar nu se poate.

Avem discursuri sforaitoare despre „sperantele acestei tari”, „voi sunteti viitorul”, „cursuri performante” and crap. Dar nu avem capacitatea logistica de a asigura minimul de „supravietuire”. Ca in fiecare an, sarabanda telefoanelor date in orele de dinaintea cursului ca sa te milogesti la oricine ar putea sa te ajute cu un videoproiector (desi ar trebui sa te duci linistit si tonic intr-o sala unde te asteapta totul la cheie), a reinceput. Aceleasi raspunsuri condescendente si chiar usor uimite la cerearea ta umila: „de ce oare ma suni pe mine? chiar nu stii ca de asta se ocupa X?”. care la randul lui te trimite la Y, care te trimite la Z. „Nu stii ca nu a aprobat rectoratul?” (un razboi civil universitar din care ca in orice razboi de acest fel cel mai mult pierd studentii, ultimii in lantul trofic universitar). „Nu am nici-un aparat. La mine figurezi ca unul e deja la tine. Vezi sa nu-l fi pierdut” (care btw, deja „s-a pierdut” sau „s-a stricat”).

Si in final te intrebi prostit daca nu cumva ai nimerit la Primarie. sau la Posta. sau la Administratia Financiara. sau la Politie. Si de ce ti-ai dedicat doua zile din viata ta de business in care puteai sa faci bani si proiecte comerciale pentru a discuta personal cu 90 de oameni care vor sa invete cate ceva despre publicitate si din care ai ales numai 50? Ore de munca pe care a trebuit sa le recuperezi in noptile din saptamana urmatoare? cand ai fi putut sa faci lucruri mult mai aducatoare de satisfactii (la carti ma refer, obsedatilor..) Da, stiu, ca sa te milogesti cand incep orele dupa un videoproiector, doua boxe (pentru laptop-ul tau de la firma) si o solutie mobila pentru Internet (ca poate vorbesti si tu la un moment dat despre digital, comunitati virtuale, web 2.0 si alte aberatii tehnice). Si ca sa iti crape obrazul de rusine in fata unor oameni care asteapta ceva interesant de la tine. Pe care il ai in geanta si nu poti sa il impartasesti. Foarte motivant. Nu?

Asa ca am inceput sa ma gandesc la solutii concrete de rezolvare a problemei (sperante de la scoala nu mai am). Cu scuze pentru creativitatea exprimata printre dinti, va cer ajutorul:

1. studentii de la masterul de publicitate (OMFG, ca iar ma enervez: este vorba de un curs de masterat!!!!) sa dea bani la „fondul clasei”, din care sa achizitionam cel mai ieftin si penal videoproiector pe care sa il aduca cineva tot timpul cu el la scoala. Am zis ca dau exemplu si pun si eu 1 mil. Formula trebuie adoptata si de masteratul de comunicare si relatii publice si de studentii de la zi. acestia din urma sunt mai norocosi, sunt multi si nu are sa se simta greu la buzunar. dau si ei de 4 beri si vad reclame faine. promit ca le pun „d’alea cu sex”. si cu masini.

2. sa gasim un sponsor care sa ne ajute cu un astfel de aparat contra expunere (evenimente si pe acest blog, desi nu are mare audienta). poate construim un program de CSR pentru invatamantul romanesc.

3. sa ii cerem lui Becali sa ne dea si noua macar 800 de euro. ii dam in schimb idei de campanie (facem un seminar pe teme de publicitate electorala) si „posturi favorabile” pe acest blog. deja va jur ca el este salvarea Romaniei..pe partea economica..
4. sa „isi faca pomana” o agentie sau un client cu un aparat pe care l-a dat la casat ca e prea mare sau i s-a tocit lampa si nu mai da bine in intalniri

Pentru toate acestea, rog sa primiti scuzele mele (desi o vaga consolare). La acestea se adauga urarea traditionala de „drop dead bitch” plus superoferta „beep cu 50% mai multa prospetzime” celor in cauza. Stiu ca acest mesaj va ajunge rapid in atentia factorilor de raspundere si ca din nou voi fi chemat la o sedinta de autocritica (poate cu aceasta ocazie odata cu castanele primesc si echipamentul). Si mi se va cere din nou sa scot acest post pentru ca „dauneaza imaginii”. Gratie, multumita, datorita colegilor care ma iubesc, ma respecta si ma ajuta in momente dificile (semnaland ereziile comunicationale de pe acest blog). De data asta nu am sa il retrag. Si in armata daca as fi, as avea dreptul moral sa ma revolt cand sunt trimis sa lupt cu mainile goale impotriva mitralierelor. Pentru ca generalul este plecat la training in strainatate, iar coloneii de la intendenta n-au marmite. Daca tot este mor agitand frustrat din pumni si „proliferand injurii” catre navala de 7.69, macar sa imi indrept „The Finger” catre ceruri.

24 de gânduri despre “„Isi face cineva pomana” cu un video proiector?

  1. va sustin initiativa strangerii „fondului clasei” voi face tot posibilul ca din partea anului II sa se stranga banii necesari pt un videoproiector, retroproiector etc. am observat la cursul de luni cum voiati sa ne aratati ceva insa va era peste puteri. despre cereri pe la rectorat, decanat si alte derivate nu mai vorbesc. eu a trebuit sa stau intr-o zi 5 ore (!!!!!!!) pt a mi se comunica o ora la care pot chema niste ziaristi la un eveniment, asadar….nu ma mira ca e greu de gasit echipament. am sa-mi anunt colegii de an si sper ca in scurt timp sa avem parte de cursuri eficiente si la capitolul echipament de lucru. sunt optimist!🙂

  2. Anul trecut faceam programari cu mult timp inainte pentru videoproiector(pentru seminariile de TC) si de cele mai multe ori in ziua cu pricina era indisponibil din varii motive. Cel putin grupa mea a beneficiat doar intr-o singura zi de unul si nici atunci nu a mers pentru ca a avut o problema cu laptopul colegei. Parca noroc cu carul ii zice!

    Cum in generala si in liceu am cotizat pentru aparatura pe care nu am folosit-o niciodata(deoarece era destinata exclusiv cancelariei, am aflat dupa ce am dat banii), fotolii, covoare, perdele si alte minunatii de care nu am avut niciodata parte, cred ca putem sa facem ceva pentru noi. Nevoie cred ca vom mai avea.

    Cataline, count me in!🙂

  3. Este foarte curios (si in acelasi timp trist, dar specific romanesc), fenomenul asta al disparitiei/inexistentei unor resurse de baza in multe institutii, printre care universitatile sunt la loc de cinste. Mai ales in conditiile in care locurile cu taxa au crescut foarte mult si aduc multi bani facultatilor, iar investitiile de orice fel sunt minime.
    Oare taxele astea se duc toate pe salariile, bonusurile, deplasarile corpului profesoral? Atunci de ce se plang multi ca nu se poate trai decent din profesorat? Chiar nu exista nici o autoritate care sa-i ia la scuturat putin si sa ceara socoteala pentru felul in care sunt gestionati acesti bani?

    As avea si eu o propunere – infiintarea unei cutii a milei (cum vezi pe la McDonalds) , pentru fiecare problema de acest fel, care cutie sa fie plasata strategic la intrarea in secretariatul facultatii sau langa rectorat. Ar putea sa para un ‘slap in the face’ pentru unii, dar nu e decat raspuns cu aceeasi moneda…

  4. sunt total revoltata de ceea ce se intampla. nu pot sa accept faptul ca niste oameni trebuie sa se milogeasca pt niste lucruri pe care ar trebui sa le aiba in mod normal fara alte discutii/rugaminti/interventii. nu ma intereseaza cum/daca s-a pierdut videoproiectorul, ideea este ca trebuie sa existe un astfel de aparat pt master. nu se poate sa vrei sa arati un spot, de ex, si sa se inghesuie toti studentii (eventual impartiti in 3 grupe) pt a-l vedea pe laptop-ul personal al profesorului. god, in ce tara traim!!!
    despre sala de la polizu sau cea din calea victoriei nici nu mai amintesc. dezolant!

  5. clara, sunt de acord cu tine. nu pot sa cred ca din taxele (destul de mari) de la snspa nu se pot face niste minime dotari.

  6. Sunt revoltata ca exact la un curs de publicitate lipseste cu desavarsire un videoproiector si ca exista cursuri la care unii profesori il primesc doar pt a citi niste slide-uri copiate cuvant cu cuvant din curs(colegii din anul II stiu la cine ma refer). apropo curs de la care nu stiu cu cat a ramas cineva…sper ca si noi, cei din anul II, sa reusim sa strangem macar o mica parte din banii pentru un amarat de videoproiector.
    p.s. recunosc ca la prima vedere am avut senzatia ca nu pareti foarte implicat in aceasta poveste, insa am realizat ca doar sunteti resemnat in fata celor care au puterea de a procura echipamentul necesar.Este exact ca la Posta, Primarie etc.Nici o sansa sa se ofere servicii de calitate.

  7. multumesc de sprijin. tuturor. si de incurajari.
    imi place ideea „cutia milei”. daca nu reusim cu „fondul clasei”, poate macar asa sa atragem atentia. problema din pacate este mai larga. ea cuprinde si oameni, atitudini, mentalitati. tehnica este cea mai simpla parte.
    de implicat ma implic, dar nu imi place sa arat (trasatura de personalitate). as vrea o fac si mai mult, dar ma seaca aceasta macinare continua in logistica si administrativ si nu mai vad capatul tunelului si rostul calatoriei.
    Razvan (Matasel) vine la cursuri cu echipamentul de la firma..Iti multumesc.

  8. Din pacate aici se vede este doar varful iceberg-ului reprezentat de un conflict provocat de un management rectoral (hmm, ce interesant suna…) incompetent si mai ales ostil fata de echipa (echipele) din subordine. Cand nu stii sa conduci este cel mai bine sa scrii carti de management ca sa ii inveti pe altii.

  9. UFO,
    „NU! nici n-am primit scrisoarea dumneavoastra” (raspunsul Radio Erevan la intrebarea „Este adevarat ca PCUS face si el greseli din cand in cand?”)
    deja mi-am luat castane pe aceasta tema🙂 daca mai enervez si tabara cealalta, mai bine ma las de predat si ma apuc de training sau de coaching🙂
    mi-a placut mult expresia „management rectoral”🙂 aproape ca imi pare rau ca nu mi-a trecut mie primul prin minte..
    ma opresc aici

  10. Va salut cu respect!
    Poate ca acesta reprezinta tema unui brief pentru studentii dumneavoastra, brief pe care sa il rezolvati impreuna.
    Date: lipsa unui proiector
    Nu: avem voie sa furam, sa dam in cap la proiectoare pe strada si sa’i furam proiectorasul minor si neprihanit.
    Bani: nu sunt
    Cum rezolvam?
    Ar fi un mare challenge creativ.
    (umblat prin metrou si cantat: „Mamelor din lumea’ntreaga nu lasati proiector pe strada de frica lu’ al barbat”?! ar fi facil)

  11. Avem rugamintea ca dupa ce gasiti video proiectorul sa returnati si reportofonul pe care nu il gasim. Reportofonul poate fi returnat la Administrativ FCRP cel mai tarziu luni dimineata.

    De asemenea mai lipsesc:

    ….(cenzurat)…

    Cristi

  12. Va aducem la cunostinta ca la primavara urmeaza un nou call pentru CNCSIS. In cadrul proiectului se pot achizitiona (la capitolul dotari/logistica):
    – una bucata videoproiector
    – una bucata laptop (fara sistem de operare)
    – o imprimanta (daca mai raman bani)

  13. nu cred ca mai este cazul sa va agitati pe aceasta tema
    masteratul de publicitate are la dispozitie o sala, in locatia polizu, cu videoproiector, cu sistem de calcul si ecran

  14. alexa,
    multumesc pentru semnal. de trei ani incerc sa imi fac timp sa aplic si eu pt un proiect la CNCSIS, dar nu am reusit niciodata. poate imi iese anul acesta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s