Brazii (i)responsabili social

Decembrie aduce brusc in viata noastra brazi. De toate felurile: care de lemn, care de metal; care romanesti, care strainesti; care responsabili social, care total iresponsabili; care mai ieftini, care mai scumpi samd.

Acum as vrea sa comentez „decat” despre doua evenimente: Bradul Unirii si Festivalului Brazilor de Crăciun pentru copiii de la organizaţia Salvaţi Copiii (binecunoscuta in randul fanilor serialelor gen South Park sau The Simpsons sub numele Shave the Children).

La evenimentul de lansare la apa a bradului de la Unirii, cel de-al doilea/cel mai inalt brad din Europa am lipsit din mai multe motive, desi primisem o invitatie informala la loja oficiala (multumesc Felix, ai fost extrem de amabil). Primul este legat de faptul ca as fi fost la doar cateva zeci de metri de Ariean Videanu si nu stiu daca reuseam sa ma controlez. Daca ma speriam de artificii si aveam un episod de nebunie temporara in care incercam sa aduc in contact direct lobul occipital sau hipotalamusul distinsului nostru primar cu una din bordurile din zona, smulsa cu salbaticia nebunilor fara minte? Al doilea este legat de mizantropia mea. Evit din principiu orice fel de multime, coada sau aglomerare de oameni (de aceea si prefer mai mult muntele decat marea). Iar al treilea de starea mea de sanatate. Care mi-a permis insa vizionarea stirilor. M-am felicitat repetat pentru intelepciunea de a ramane acasa si de a vedea multimea de bucuresteni de la distanta. Toata saptamana m-am tot intrebat daca la tragerea liniei evenimentului brandul Millenium Bank a iesit pe plus sau pe minus. Si daca fascinatia pentru aglomerarea umana este sau nu o trasatura mai adanca decat credeam a poporului bucurestean. Oricum insa, cred ca este un learning foarte important pentru organizatorii de venimente asupra pericolului raspunsului supradimensionat al consumatorilor la comunicare. Si la nevoia construirii de planuri de criza/urgenta (ex. crearea unor culoare de acces si exit a multimilor, prezenta jandarmeriei etc.). Mai binele este uneori dusmanul binelui.

 

Festivalului Brazilor de Crăciun m-a impresionat prin faptul ca a strâns 667.860 de euro pentru copiii de la organizaţia Salvaţi Copiii. O suma surprinzator de mare pentru Romania, populata de personalitati care abia acum invata diferenta dintre mila condescendent superioara si charity (cum frumos ne invata Buddha diferenta dintre mila si compasiune). Sa nu uitam zicala englezeasca care ne spune ca diferenta dintre un proaspat imbogatit si unul care provine dintr-o familie bogata cu traditie este data de eleganta cu care isi cheltuiesc banii. Ca si faptul ca au existat persoane care au oferit sume impresionante (ex. 35000 EUR) si au avut puterea de a isi pastra anonimatul. Lucrul acesta imi da sperante, clatinate recent de scandalul cu iz de coana chitita dintre port stindardele binefacerii televizate Zana Surprizelor (in coltul rosu) si Doamna Aviva (in coltul albastru). Sentimentul de mandrie locala si nationala a crescut dospit in mine cand am aflat ca cel mai licitat brad a fost unul romanesc, neaos (bradul I.D. Sarrieri), achiziţionat pentru 110.000 euro de catre un consortiu de 4 persoane si firme (printre care si anonimul de care va vorbeam). Acesta a invins la puncte bradul Roberto Cavalli, achiziţionat pentru 105.000 de un consortiu de 8 persoane si firme. M-a bucurat ca printre persoanele care au ajutat s-au numarat si doua doamne ale industriei noastre: Mihaela Nicola si Veronica Savanciuc, singurele din toti cei de pe acolo pe care le cunosc direct. Poate ca au mai fost si alti colegi de industrie, in rolul anonimilor.

Anyway, food for thought, in ideea prezentei mele din seara aceasta (vineri, 7 dec) la o emisiune de la Money Channel pe tema responsabilitatii sociale. La care as vrea sa vb si despre karma capitalism, charity si return to community. Si implicarea industriei de marcom in activitati de CSR. Daca nu am sa fiu prea emotionat, sau am sa raman blocat in trafic pe drumul catre Casa Scanteii (nu Piata Presei Libere, ca inca nu avem asa ceva..).

 

9 gânduri despre “Brazii (i)responsabili social

  1. din pacate n-am ajuns anul acesta la festivalul brazilor de craciun, promit sa nu lipsesc la anul. eu am fost placut impresionat si in anii trecuti (ultimii 2) cand am fost acolo. n-am licitat pt ca nu-mi permit desi mi-ar placea sa pot sa fac asta in urmatorii ani.
    stiu ca anul trecut bradutul meu preferat (cel al Irinei Marinescu a fost cel mai bine licitat si s-a dat cu cel mai mult, nu-mi amintesc exact cu cat).
    Poze de la acest eveniment gasesc pe undeva?
    nu vreau sa astept pana in ianuarie cand voi gasi poze in toate revistele pe care mi le cumpar lunar oricum. sunt vreo 15 si in toate stiu ca voi gasi poze! :))

  2. Ultimul banc rostit prin tîrg zice că greţos de celebrul brad al lui videanu din Piaţa Unirii nu e chiar cel mai înalt din Europa, aşa cum se laudă exasperant specimenul de la primărie, dimpreună cu banca ce a sponsorizat tot bîlciul. Se pare că, indiferent de cîte ori a fost măsurat, mostrul din metal s-a încăpăţînat să rămînă cu cîţiva metri mai mic decît fusese iniţial planificat, stricînd iremediabil cheful videanului de a se mai lăuda cu realizărili epocii sale de aur. Probabil că vreun muncitor a avut nevoie de niscaiva bare de fier pentru gardul de acasă şi a ciuntit minunăţie de kitsch, lăsîndu-i pe părinţii proiectului cu bradul-minune umflaţi prin buze, pardon de expresie. Partea cu adevărat frumoasă e că bancul nu e banc, oricît de neverosimil ar părea căci, iată, realitatea întrece în continuare orice banc prin părţile astea de lume, Balcanii, care va să zică.
    Se pare că bucureştenii au fost cu adevărat supăraţi la auzul veştii că bradul este ceva mai scurt, mai ales că mulţi dintre ei i-au urat videanului să îşi bage creaţia undeva.

  3. simplu, clar si placut auzului interventia ta de la the money channel(„canalul vietii mele” cum imi place sa-i spun). profesionisti cu totii. petre dan, ai putea sa publici cu succes si in format de „carte vorbita” la un asemenea timbru

  4. multumesc dle prof, astept poze cu nerabdare pe net, mi-e lene sa astept pana vin revistele in ianuarie si in star si story clar ca nu am sa vad asa ceva desi mi le-am luat deja :))

  5. am reusit sa „smulg” cateva poze de la un amic care a fost acolo insa trebuie prelucrate un pic pt ca fara photoshop ar arata ca scoase din diverse parti…. oricum, am auzit si de la altii ca a fost un festival al bradutilor simpatici (citat din Maurice Munteanu de la ELLE) :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s