niste tarani.. cu virusi, arme si inventii

Virusi, arme si otel” este o carte. despre arme, virusi si inventii. pana aici suna spectaculos. lucrurile devin insa foarte serioase doar cand citesti si subtitul: „Soarta societatilor umane”. este o carte care mie mi-a cam mutat Centrul cu cateva unitati sufletesti. mai sus si mai la stanga. o carte pe care acum o pun pe acelasi nivel cu alta care mi-a schimbat felul in care priveam lumea (“Cum functioneaza mintea”). este cartea care m-a facut in sfarsit sa ii respect pe agricultori (pana acum ii respectam doar pe Bear Grylls-ii care mananca rahat de urs si isi beau urina tinuta intr-un sarpe mort. in cinstea lor mi-am achizitionat de altfel acum doi ani o sulita SOG. pe care nu am folosit-o. inca mai astept sfarsitul lumii). sufeream pana la aceasta carte de superioritatea parazitului intelectual care ia de la sine inteles faptul ca hrana vine de undeva, nu conteaza de unde, iar el isi merita blidul cu o fiertura mai dulce decat a altora doar pentru ca produce ceva mai valoros. si ii apelam curajos (dar totusi in gand) pe manelisti cu tandrele cuvinte “niste tarani #!%#$*&”. well, acum respectul meu pentru tarani a crescut dramatic. dar destul cu filosofia ieftina de cafenea analogica. sa trecem la povestiri digitale. desi inca nu stiu cum am sa acoper in doar cateva paragrafe o carte de 450 de pagini scrise cu miez. probabil ca de obicei, adica prost.

cartea are ca pretext o intrebare simpla (“intrebarea lui Yali”): cum au ajuns unele societati umane sa fie mult mai dezvoltate decat altele, desi toate au pornit la fel (negre si in fundul gol) si din acelasi loc (adica Africa)? si mai ales cum a ajuns civilizatia europeana sa cucereasca, de fiecare data prin distrugere completa, celelalte civilizatii cu care a intrat in contact (citeste cucerit)? de ce nu au ajuns mai intai incasii in Europa ca sa mi ti-l ia de barba pe Columb si sa-l arunce leoparzilor flamanzi, sau sa il joace in copitele lamelor?

m-am cutremurat inca o data afland ca la finalul colonizarii complete a celor doua continente americane mai era in viata doar 4% din cei care le locuiau inainte de sosirea europenilor. restul de 96% din populatia indigena a fost eradicata. spulberata. cea mai mare parte datorita virusilor pentru care nu aveau imunitate. m-am revoltat inca o data la gandul ca europenii si-au exportat cu atata brutala eficienta cultura si stilurile de viata de-a lungul timpului in detrimentul atator alte civilizatii. cum au facut in Austraia, de exemplu. asa ca am incercat sa inteleg. autorul lasa in urma inca din primele pagini explicatia facila si rasista a superioritatii genetice sau intelectuale a rasei albe. nu exista asa ceva. si ceilalti sunt la fel de prosti. basically (apropos, am inteles cu aceasta ocazie si de ce vom vorbi din ce in ce mai multi engleza sau chineza in anii urmatori) motivul este foarte simplu: diferentele de mediu din fiecare continent au modelat diferit oamenii si civilizatiile aparute pe acesta. autorul propune patru motive pentru a explica aceasta situatie.

primul este reprezentat de diferentele dintre speciile salbatice de plante si animale disponibile pentru domesticire la inceputurile inceputurilor. Eurasia a beneficiat de cea mai mare bogatie de plante cu seminte mari si bogate in proteine (in special cereale) si de cele mai multe specii de animale cu talie mare ce au putut fi domesticie. asta a dus la producerea de volume mai mari de hrana, ceea ce a dus la acumulari de hrana ce au putut suporta ulterior populatii numeroase, aglomerate in spatii mici (orase) si sustinerea de specialisti neproducatori directi de hrana (paraziti intelectuali). asa au aparut de altfel si primii politicieni. a urmat centralizarea si expansiunea. de aici lucrurile au devenit simple si practic neschimbate de atunci. culturile care aveau mai multa hrana, mai multi oameni (soldati), arme mai bune (inventate de parazitii neproducatori de hrana) si organizare mai eficienta (de regula prin religii care au reusit sa ii convinga pe unii mai fraieri ca e mai cool sa moara in lupta decat sa manance pe degeaba hrana cetatii) au cucerit pe cele care aveau mai putin din una sau mai multe din cele de mai inainte.

al doilea consta in ratele diferite de difuzie a populatiilor si inventiilor de-a latul sau de-a lungul continentelor. cum Eurasia este cel mai “pe lat” dintre ele, asta inseamna variatii mai mici de clima de-a lungul ei. in plus, are bariere naturale mai usor de trecut dintr-o parte in alta decat celelalte continente. Americile sunt „pe lung”, de la polul sud la polul nord (sau invers). deci inca o data, hai noroc cu mediul.

al treilea a fost difuzia dintre continente. si aici Eurasia a tras lozul castigator. celelalte au fost mai izolate si se ajungea mai usor catre ele decat invers.

al patrulea se leaga din nou de marime (acum abia am inteles si eu de ce americanii, niste europeni care s-au retras la tara, tin asa de mult la principiul “a mea este mai mare”). suprafata mai mare inseamna populatie mai mare. adica un numar mai mare de gazde primitoare (inca nu se inventasera sapunul si antibioticele. si in general igiena) pentru tot felul de virusuri, pe care i-am luat cu arme si bagaje de la turmele de animale cu care in acea vreme traiam in case. supravietuitorii dezvoltau imunitate, pe care o transmiteau urmasilor. si tot asa. si aici Eurasia avea in bocceluta cu care s-a dus in vizita in America sau Australia cateva boli foarte competente (ciuma, varsatul, sifilisul, tuberculoza samd). inseamna apoi un numar mai mare de potentiali inventatori, care pot da mai multe inventii la hectar, disponibile pentru adoptare pentru toata lumea. mai multe societati aflate in competitie, inseamna apoi presiune mai mare pentru a dezvolta sau prelua inventii care sa le ajute sa cucereasca sau sa se apere de celelalte. cu accent pe „sa cucereasca”.

concluzia principala aici este ca vechea axioma a geopoliticii germane, (preluata prompt si de cea rusa) “Cine stapaneste Eurasia stapaneste lumea”, are un fundament antropologic si evolutionist profund. asta ma face sa urmaresc cu si mai mare interes pariul geopoliticii americane (“Cine stapaneste Pacificul, stapaneste lumea”). sau pe cel al chinezilor („Cine stapaneste Luna, stapaneste lumea”).

in incheiere, cate ceva despre sectiunea cea mai utila in aceasta fertila perioada electorala. cum am trecut de la egalitarism (grupurile de vanatori culegatori care am fost cu totii la inceputul inceputurilor au organizare foarte plata) la cleptocratie (organizare tribala, statala etc. in care unii fura/”redistribuie” ce produc altii). in momentul in care ne-am strans in grupuri de cateva mii de oameni pe care nu ii mai cunosteam direct sau nu mai aveam legaturi de rudenie cu ei (ca sa ne fie rusine daca il omoram pe unchiu’), a trebuit sa invatam cum sa traim alaturi de straini fara sa incercam sa ii omoram din prima. singura solutie pe care am gasit-o atunci ca specie, a fost sa dam cu totii cuiva monopolul utilizarii fortei. din pacate si acum tot asa stau lucrurile. si brusc asa a aparut „Presedintele”. sau “Marele Om”. doar el avea dreptul de a lua deciziile administrative si de a pedepsi si oferi recompense. si de aici totul s-a dus pe canal in jos. cei care conduceau nu mai aveau timp sa mai munceasca, deci trebuiau intretinuti de cei care o faceau. ei aveau nevoie de toate resursele comunitatii ca sa faca lucrari importante pe care nimeni nu le putea face de unul singur (ex. monumente funerare care sa le proslaveasca gloria si maretia, cum ar fi Taj Mahal, piramidele egiptene, Casa Poporului etc.). si tot asa. concluzia autorului este simpla si apasatoare. toti oamenii politici sunt paraziti care nu fac nimic productiv, sunt intretinuti de cei care muncesc, afiseaza insemne ale pozitiei superioare si mai ales pastreaza pentru ei si cei apropiati o parte din tributul (taxele) pe care chipurile trebuie sa le redistribuie. deci si cel mai ingrozitor dictator si cel mai umanist reprezentant al unei democratii folosesc acelasi principiu de guvernare. diferenta o da doar procentul pe care il pastreaza pentru el si al lui din taxele pe care le gestioneaza. si uite asa te indragostesti de anarhism..sau punk..

dar sa incheiem aici, pana nu ma salta vreo institutie pentru instigare la gandire.  deci “Virusi, arme si otel” este o carte de antropologie culturala. sau evolutionism cultural. pe unii ii va enerva rau de tot(de ex. pe cei care mai cred in diverse cauzesau “isme”). pe m-a facut sa las pentru cateva saptamani tableta si sa mai pun naiba mana pe o carte 😉 sa anarhizati bine!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s