gata, m-am intors :)

in vara asta mi-am cam intins catre extreme limitele tolerantei culturale. din Indonezia in Elvetia, Romania a devenit brusc un gibraltar de normalitate. wait until you’ll see the pictures 🙂

the next immediate past business

in acest moment cel mai eficient business din lume este despre gratis. Google este cel mai bun exemplu in aceasta categorie. sau Facebook. dar ca orice lucru gratis, este de fapt cel mai scump. platim in valute pe care le simtim mai putin in portofel, dar mai mult in suflet. mai mult peste o vreme si mai putin imediat. platim cu picaturi de informatie despre personalitatea noastra, despre valorile si lucrurile care ne plac ori conteaza pentru noi, despre pasiuni, despre aspiratii, despre lucrurile care ne pun in miscare. despre cine suntem de fapt si despre ce este viata noastra. platim cu puncte de contact dintre noi si infosfera, the cloud, the network, whatever. puterea de calcul creste galopant catre momentul de singularitate prognozat in 2020 cand capacitatea de procesare a masinilor o va depasi pe cea creierului uman. iar puterea de calcul taraste in urma ei pe asfaltul lumii capacitatea de predictie. foarte putini oameni inteleg la ce nivel de precizie au ajuns modelele predictive despre grupuri mari de oameni. sau modelele de comunicare/advertising facilitate de tehnologie. dar ei devin din ce in ce mai multi.

am o intuitie apasatoare ca viitorul mare business va fi despre privacy. cred ca tot mai multi dintre noi vom fi dispusi sa platim pentru a invata cum sa zburam under the social radar. despre cum sa ne steargem urmele din infosfera. in special cele pe care le producem cu inconstienta generozitate chiar acum. despre cum sa ne reducem punctele de contact dintre noi si lumea digitala, augumentata, virtuala, whatever. linistea, tacerea, retragerea sau simpla si inteleapta lene vor fi cumparabile cu tot felul de valute forte. money included. iar stalkeri analogici, jockei digitali, guru informationali, pseudo life coachers, whatever vor incepe sa infloreasca precum ciupercile dupa o ploaie pe niste picioare de lemn. ma consoleaza „decat” faptul ca am aflat despre toate acestea acum multi multi ani. de la niste profeti. iar semnul cel mai puternic ca sunt pe drumul cel bun, cu suierul doplerian al inevitabilitatii in plete, este zambetul neincrezator si bland al celor dragi, cu care am din cand in cand curaj sa ies din mine si sa vorbesc. care imi soptesc tandru din pupile „te-ai ticnit” atunci cand le spun ca stiu de acum multi ani de vreo ultima descoperire tehnologica. so, recomandarea saptamanii: Prophets of Science Fiction. eu zic sa incepeti cu cei post apocaliptici. long live Lo Teks warriors.

next level after „poli ticks”

urmaresc de ceva ani cu mult interes profesional constructia brandului Vladimir Putin. pe care il respect ca om de stat. si situat in ordinea admiratiei profesionale imediat dupa Tony B. Liar. o constructie simpla, onesta, cu dimensiuni putine dar foarte puternice: masculinitate, calm, control, forta samd. l-am vazut pilotand suhoaie, strigand ca Leonardo de Caprio de la prova unui spargator de gheata atomic „I am the king of the world!”, salvand tigri siberieni, predand judo, lasandu-se imbratisat cu patima de fane de varsta a doua, mai expresiv ca Steven Segal, avand o aventura semioficiala cu o patinatoare frumoasa de topeste gheata sub ea, mandru de trecutul kaghebist, incercand sa porneasca o lada samd. practic de aproape doi ani un exercitiu de imaginatie. sunt in echipa care trebuie sa inventeze noi evenimente de PR in care sa il infatisez lumii pe marele Tzar. mi-am facut si o lista pe care o confrunt periodic cu stirile. de regula sunt foarte in zona. atat la frecventa, cat si tipul de activitate prin care ni se mai dezvaluie o noua fateta a tarului. astazi insa am fost total luat prin surprindere. depasit ca un pusti care pedaleaza cuminte pe banda de avarie a autostrazii comunicationale de un transportor amfibiu blindat cu motor de MIG. Vladimir Putin este pe cale sa devina sfant. el este avatarul sfantului Pavel. mai precis oamenii incep sa inteleaga ca asa stau lucrurile. nu m-am gandit niciodata la asta. daca India, mama tuturor convulsiilor religioase, nu l-a transformat pe Gandhi in avatarul lui Buddha sau Vishnu, atunci nimeni nu poate merge pe aceasta cale. m-am gandit eu. prost, de altfel. iata ca vechea lectie care ne spune ca trebuie sa gandim indraznet si la scara mare, este inca o data valabila. ma intreb doar avatarul cui ar putea fi George Dubios Bush. sau Traian B. Sexu 😉

P.S. Sefu’, nu dati la operatie! vorbesc si eu prostii de primavara. Doamne ajuta! 🙂

naming si n-am cui..

de cand am tot lucrat in proiecte de branding/naming si am vazut cat de greu este sa gasesti un nume liber aproape in fiecare dimineata in trafic fac un scurt exercitiu de imaginatie. mai tineti minte celebra replica a lui malaiele care povestea „din armata”: „dimineata ne sculam la 5. dupa un scurt exercitiu ma dadeam jos din pat..” de obicei rezultatele sunt doar pentru mine. asta dupa ce am inteles intelepciunea proverbului japonez care spune ca „orice om are trei inimi. una este pentru toata lumea. cea de-a doua este pentru cei mai buni prieteni. a treia este numai pentru el.” de data asta nu ma pot abtine sa nu trec din inima 1 in inima 3 o idee de nume pentru un cabinet dentar. nu de alta, dar tot ce am vazut pe strada se invart cam in aceleasi doua zone. check this out: Herodont. are si istorie, are si trimitere la categorie. daca baga si un storytelling la locul faptei, brusc totul va capata sens 🙂

este de la depresia de primavara. care primavara nu mai are putere. si ne da cu starfall si la in si la out 🙂

Banc de Ziua Barbatului

pentru ca astazi este Ziua Barbatului, merita sa o marcam intr-un mod specific. cu autoironie si lipsa de respect. printr-un banc din „the expat life”. o revista pe care o gasiti  alaturi de pliantele cu escorte si saloane de masaj erotic la intrarea/iesirea din orice pub care se respecta. umor britanic genuin. editorialul se intituleza „edit whorial”.

„Sapte englezi si un irlandez stau in rand la sectie ca sa fie identificati de victima unui viol. Dupa cateva minute femeia intra in camera. In acel moment irlandezul face un pas inainte si striga revoltat: <That’s her! That’s the miserable frigid bitch..>”

inca ceva. cum isi petrece Catalin Botezatu Ziua Barbatului. courtesy of timesnewroman.

ocazie cu care ma intreb de ce in stereotipurile folosite in comunicarea publicitara asociata acestei zile se merge doar pe bere, fotbal, grup de patru prieteni si femei superbune pe care cei patru prieteni care beau bere nu le vor „convinge” niciodata sa (cred ca nici macar nu au suficiente imaginile mentale pentru a putea visa femei precum cele din reclama). dar umorul maica, dar umorul? acela simplu, onest, grobian, de santier, de autobaza, de terasa etc. unde este? macar un banc cu bierlandezi meritam si noi 🙂

eu am primit de ziua barbatului ciocolata de casa si un sms de felicitare. le multumesc amandurora pe aceasta cale si o rog sa inteleaga ca acest post este „decat” un pamflet 🙂

neurotraveling

inca un studiu care ne arata ca si oamenii imprastiati au dreptul la intelegere. si chiar acceptare. acum sunt pregatit sa infrunt lumea cu argumente stiintifice. eu nu sunt imprastiat si neatent pentru ca nu ma intereseaza acele subiecte. sunt „decat” intr-un perpetuu somnless. de aceea unii neuroni baga din cand in cand un microsomn offline. si daca fac asta cei din sau care fac legatura cu centrii auzului, vazului, vorbirii, atentiei, gandirii, memoriei, coordonarii etc., ce pot eu sa fac?! sa dormiti bine!